joi, 17 iunie 2010

Ratiune si mit



Primul lucru de care se loveste un cititor sceptic atunci cand citeste Geneza 1 este crearea luminatorilor. Desi acestia sunt creati doar in ziua a 4-a, atat lumina cat si succesiunea zi-noapte exista deja. Pentru a exista lumina trebuie sa existe imperios o sura de energie care sa o emita. Pentru ca ar fi absurd ca Dumnezeu sa fi creat o sursa de energie provizorie, creationistii sustin ca aceasta sursa este tocmai Dumnezeu, lucru care ridica alte probleme de ordin logic.
De exemplu cum se facea delimitarea dintre zi si noapte inainte de crearea soarelui ? Chiar daca admintem ca pamantului i s-a impus o miscare de rotatie, ratiunea umana trebuie mult fortata pentru a-si inchipui un Dumnezeu care sta pe post de luminator si asteapta orele sa treaca pentru a-si putea relua munca. Chiard daca acest exercitiun de imaginatie nu ne-ar faulta ratiunea, logica ar incepe sa fie inundata de tot mai multe necorespondente, sa le zic asa. In primul rand, afirmatia "Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata" impune cititorului o creatia locala, nu la nivel global; asta pentru ca pe suprafata pamantului este in acelasi timp si zi si noapte, si doar raportarea la una din jumatatile sale permite afirmatia "Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata" . Concluzia nu poate fi alta decat ca Dumnezeu lucra doar la gradina Edenului si eventual imprejurimile ei, sau ca Dumnezeu tocmai dadea forma Pangeei.
Chiar si asa, imaginea unui Dumnezeu care asteapta ca pamantul sa se invarta pentru a-si continua munca este fortata. Ar mai ramane varianta delimitarii zilei de noapte prin venirea si plecarea divinitatii la "locul de unca", care ridica la fel de multe probleme de ordin logic, pentru ca ne este greu sa ne inchipui o divinitate supusa unui program fix : 06-18 lucru, 18-06 odihna. A crat Dumnezeu o zi de aproximativ 12 ore pentru ca atat i-a luat Lui sa creeze fiecare zi in parte sau pentru ca programase inainte viteza de roatatie a pamantului ? Indiferent care varianta ar fi aleasa absurditatea ramanea, mai ales datorita faptului ca viteza de rotatie a pamantului nu este una constata, ea scazand de-a lungul timpului. La ce bun o programare atat de riguruoasa daca apoi legile fizice o sfideaza ?
Intreaga creatie biblica sta sub semnul unei inerpretari bazata pe aparente. Autorul acestui capitol cu siguranta nu avea pre multe cunostinte astronomice, din acest motiv descrierea lui se bazeaza pe aparente, pe exact cee ce ochii lui vad. Tocmai din cazua acestui motiv ratiunea nu poate accepta ca acest autor este Dumnezeu Insusi, nici macar Dumnezeu prin intermediul unui om. Nu putem accepta ca divinitatea creatoare nu stia ca luna nu este un luminator, dar putem accepta ca un necunoscator in ale astronomiei sa o catalogheze astfel, pentru ca aparent luna lumineaza. O fiinta omniscienta stie ca luna doar reflecta lumina soarelui, iar soarele insusi nu este decat o stea, dar pentru un om care nu a invatat inca sa priveasca dincolo de aparente, luna este un luminator iar stele sunt doar un fel de bonus pe langa maretul soare.
Dar tocmai crearea stelelor in ziua a patra constituie una din cele mai mari si evidente erori ale creatiei. Atat de evidenta incat multi creationisti incearca sa o repare spunand ca de fapt stelele au fost create inainte, aici fiind doar mentionate. O explicatie cat se poate de evaziva, incorecta si nedemna (tinand cont ca vine din partea unor sustinatori ai infailibilitatii Bibliei). Daca stelele au fost create in ziua a patra, atunci a fost creat si universul, prin urmare scopul universului este Pamantul. O concluzie mult prea aroganta chiar si pentru o fiinta egoista ca omul ; aroganta si absurda tinand cont ca ceea ce vede ochiul uman pe cer este doar o parte infima din intregul univers. Prin urmare cum am putea pretinde ca miliardele de galaxii pe care nu le vedem cu ochiul liber sunt acolo pentru a lumina Pamantul ?. Totusi, chiar daca am reusi sa acceptam aceasta concluzie, ceea ce stim acum despre stele contrazice Biblia. Aceasta stabileste varsta pamantului la aproximativ 6 milenii, ori stele sunt cel mai bun exemplu ca universul este mult, mult mai vechi. Nu am putea sa vedem stele la sute de mii de ani lumina daca acesta nu ar exista de sute de mii de ani, lucru care face imposibila crearea stelelor cu doar 6 mii de ani in urma. Daca stelele ar fi fost create in ziua a patra, Adam si Eva nu ar fi vazut niciuna pentru o perioada de 4-5 ani, iar noi nu ar trebui sa vedem stele la distante mai mari de 6000 de ani lumina. Ceea ce, evident, nu se intampla. Unii creationisti probabil ar raspunde ca Dumnezu a facut sa se vada toate stelele in timp real, in ciuda distantei, dar aceasta premisa ridica alte probleme de oridn logic si stiintific, al caror sfarsit este usor de intrevazut.
Aceste inconveniente rationale apar doar pe parcurusl a 6 versete, Gen. 1, 14-19, ele fiind prezente de-a lungul intregii realtari a creatiei si nu numai. Se ridica astfel urmatoarea intrebare:
Daca Dumnezeu este cel carea ne-a dat ratiunea, de ce a construit-o in asa fel incat sa nu poata accepta propriul Lui cuvant?
Acuza principala pe care probabil ca mi-ar aducea un creationist este accea ca analizez lucruri pe care nu le inteleg, care depasesc ratiunea umana. In momentul de fata, cu sigurnta cunoasterea si intelegerea umana nu reuseste sa patrunda originea vietii. Dar tocmai acesta limita este aceea care contureaza creatia din geneza. Tocmai aceasta ceata care invaluie istoria vietii genereaza miturile creatiei si chiar mai mult, genereaza arta, frumosul. Atat timp cat Geneza 1 este privita ca o poezie a creatiei, ca un mit o sa ne spuna mult mai multe lucruri despre viata si istoria ei decat o face atunci cand este interpretata in mod literal, ca pe o istorie a creatiei. Pentru ca un mit va fi intotdeauna mai puternic, va avea intotdeauna o forta vitala si o forta de creatie mai puternica decat o istorie.

5 comentarii:

  1. Stiinta asta materialista, cu abiogeneza, stramosul comun al oamenilor si cimpanzeilor, formarea stelelor prin condensarea norilor de hidrogen, universul izotrop si curbat, cu materie neagra si energie neagra etc... este cacatologie.
    Acum traim in epoca intunecata a stiintei!
    Aia de credeau ca pamantul e plat sunt genii pe langa noi!!

    RăspundețiȘtergere
  2. asta in msura in care aparentele sunt mai importante decat realitatea

    RăspundețiȘtergere
  3. pai stiinta antica se baza pe aparente : cer solid, stele care atarna, soare ce se roteste in jrul pamantului, pamant plat, ape infinite etc

    RăspundețiȘtergere
  4. a... credeam ca remarca mea:)
    Nu am ceva deosebit sa admir la stiinta antica... ci pe masura de criticat la cea contemporana!
    Macar consider ca cea antica se baza pe spiritualitate, si nu pe materialism!

    RăspundețiȘtergere