luni, 28 iunie 2010

Miracolul



Sunt doua feluri de-ati trai viata… Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul – de a crede ca totul este un miracol. “ (Albert Einstein)

Miracol este, in vizunea mea, doar un termen atribuit unor lucruri pe care nu le putem explica, dar care au o explicatie. Si am sa incerc o scurta demonstratie. Asa cum am mai spus, atat existenta cat si neexistenta lui Dumnezeu nu pot fi demonstrate pe cale rationala si cand zic asta ma refer la conceptul de divinitate, nu la un Dumnezeu al unei religii (impotriva carora se gasesc argumente rationale, mai multe sau mai putine, in functie de religie).

Sa presupunem ca exista un Dumnezeu, asa cum il perecp majoritatea oamneilor: o entitate transcendenta, cu o constiinta de sine absoluta dar care totusi se aseamana cu a noastra, entitate care a creat universul asa cum il stim noi. I-a implementat si niste "reguli de functionare"; o parte din ele am ajuns sa le intelegem dar e evident ca nu toate. Miracolul este exact acel lucru care se intampla cand survine printr-o regula pe care nu am ajuns sa o intelegem. Altfel, care ar mai fi fost rostul regulior? A creat Dumnezu regulile doar ca sa-si impresioneaza creatiile incalcandu-le ? Doar asa s-ar putea explica o incalcare a legilor(adica miracolele), ca o actiune aroganta, din moment ce ar putea interactonea cu vietile create tocmai prin regulile deja existente. Nu, eu zic ca un Dumnezeu bun si mai ales corect ar respecta regulile, la fel cum si puterea legislativa respecta regulile pe care le promulga.

Bun, asta in cazul in care divinitatea e transcendenta, in caz contrar e mult mai simplu; orice forta care nu transcede universul, ci e doar o parte componenta a lui, nu e capabila sa ii incalce regulile; pentru asta trebuie neparat sa fie deasupra lor. De ce ? Pentru ca orice actiune a sistemului este o lege a lui. Orice "anomalie " e posibila pentru ca legile o permit. Astfel, notiunea de miracol dispare complet, nu poate fi imaginata. Totul in jurul nostru este energie, chiar si asa zisele "miracole" nu pot fi altceva decat manifestari ale ei. Iar controlul energiei nu-l privim deloc ca pe un miracol. Atunci de ce am numi miracol un control al energiei mai avansat decat al nostru ?

In cazul in care divinitatea nu exista deloc (nici transcendenta, nici parte a universului cunoscut) atunci ne ramane doar energia, care nu se poate transcede pe sine, deci depinde de regulile ei.

Totusi, daca iesim din unghiul rece al logicii totul devine un miracol.

11 comentarii:

  1. Nu stiu de ce esti atat de repulsionat de ideea de a incalca regulile pe care tu le infiintezi (in fond, nu e nimeni sa te judece)... tu nu trisezi niciodata?:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Trisatul este un act egoist, ori trasatura asta nu prea se potriveste unui Dumnezeu. Cum ziceam... care ar fi rostul unui asemenea actiuni, alta decat cea de a te lauda in fata propriilor creatii? Plus ca pentru asta nici macar nu tre' sa incalci regulile ci trebuie sa jonglezi cu cele deja existente, tiand cont ca omul nu le itnelege inca prea bine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dar miracolul este numit trisat de tine in special ca sa arati ca este un act egoist.
    Nimeni nu zice, dpdv teologic, ca miracolul este savarsit din ratiuni egoiste sau de show-off.
    Ci miracolele constituie chestiuni pildice ca sa beneficieze oamenii!

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum am zis si in articol... daca ar exista un Dumnezeu care intervine in lume, ar putea-o face exact prin legile universului si noua ni s-ar parea tot un miracol; tocmai pentru ca le intelegem prea putin. Tinand cont de asta, de ce le-ar incalca? De ce sa desparti marea cu propriile-ti maini cand te poti folosi de niste legi pentru asta. De fapt nici despartirea cu propriile maini nu stiu daca ar fi un mircaol. Daca asta ar insemna sa materializeze doua maini care prin forta sa impinga valurile atunci ar fi tot prin intermediul legilor universului deci nu prea ar fi un miracol :).

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu mi se pare interventia in lume, miracolele, cel mai interesant lucru la Dumnezeu!
    In plus, replica ta este neconvingatoare.
    In fond... de ce nu ar face... tot ce zici tu acolo invers?!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ne invartim in cerc. Da-mi un exemplu de miracol si o sa-ti zic de ce nu-l consider eu miracol.

    RăspundețiȘtergere
  7. Deci repet ca eu nu consider importante miracolele!
    Dar, iata, invierea!

    RăspundețiȘtergere
  8. Pentru mine invierea este doar un act simbolic si nu unul real. Acuma depinde si ce intelegi prin inviere. Daca unu care sufera de catalepsie e dus la morga in urma unei crize si apoi el "invie"...asta clar nu e un miracol. Sau mai sunt diverse cazuri in care trecere spre moarte nu se face complet si apoi omul "invie". Dar odata trecerea facuta, ramane facuta.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mai in detaliu!
    Deci Iisus a zis ca o sa moara, o sa invie etc.
    Ai si profetie, nu numai invierea insasi!
    Ce simbol? De ce simbol? Simbol a ce? De ce simbol si nu fapt?

    RăspundețiȘtergere
  10. Victoria omului asupra mortii spre exemplu. Pentru ca pur si simplu nu pot crede ca un om ar putea sa invie dupa ce, de exemplu, a inceput sa putrezeasca. Si pana la urma chiar daca exista ceva dupa moarte, corpul material oricum trebuie sa sfarseasca...asa ca invierea nu are alt rost decat unul simbolic.

    RăspundețiȘtergere
  11. Mda... intr-adevar... dar poate gasea mijloace mai simple... :)
    Adica... vad ca deja multa lume nu prea mai e convinsa de acest miracol... plus ca au batut in cuie dogme asupra acestuia... deci ar fi un oarece esec... un miracol neconvingator (sub aspectul interpretarii tale)!

    RăspundețiȘtergere