joi, 29 iulie 2010

Miscarea de precesie a Pamantului


Stim cu toti ca axa de rotatie a pamantului este inclinata la aproximativ 23,4 grade (inclinatie care variaza mereu intre 22.1 şi 24.5 grade, la un interval de 41.000 de ani). Mai stim ca datorita acestei inclinatii avem anotimpurile. Ceea ce mai putini stiu e ca aceasta axa executa si o miscare de precesie (adica ceea ce se vede in poza - ar trebui sa se miste formand un con...partea de jos a axului sa fie varful conului iar partea de sus sa traseze baza conului...dar se pare ca nu se misca), miscare cu o periodicitate de aproximativ 26000 de ani (denumita an platonic). Care sunt efectele ei ?

Probabil cea mai populara stea este Polaris. Cunoscuta sub numele de Steaua polara sau Steaua nordului, in ciuda stralucirii ei mediocre si-a castigat notorietatea prin faptul ca indica tot timpul nordul. Din cauza miscarii de rotatie ni se creaza impresia ca intreaga bolta cereasca se misca impreuna cu stelele. Singura stea care ramane nemiscata (se misca si ea putin) este tocmai Polaris ; si asta pentru ea este centrul aparent de rotatie, steaua spre care este indreptate axa de rotatie a pamantului. Dar datorita miscarii de precesie axa nu este fixa, astfel Polaris nu va fi mereu Steaua nordului. De exemplu peste cateva mii de ani stralucitarea stea Vega (a 3-a din emisfera nordica dupa Sirius si Arcturus) va prelua acest titlu.

Tot din cauza miscarii de precesie, anul sideral difera de cel tropical. Anul tropical este perioada dintre doua echinoctii vernale (echinoctii de primavara) pe cand cel sideral este perioada in care pamantul efectueaza o miscare completa in jurul soarelui, perioada masurata prin pozitia aparenta a soarelui fata de stele. Datorita miscarii de precesie anul tropical va fi mai scurt cu aproximativ 20 minute decat cel sideral. Calendarul nostru urmareste anul tropical (de aceea i se mai spune si an solar) si asta din motive practice. Astfel anotimpurile vor fi fixe (solstitiul de vara va fi mereu in iunie) dar pozitia stelelor se va schimba usor de la an la an, proces numit precesia echinoctiilor. Asta inseamna ca in momentul echinoctiului vernal pozitia aparenta a soarelui se va schimba de la an la an in raport cu bolta cereasca, adica cu constelatiile. Tocmai din cauza asta zodiile noastre nu prea mai corespund cu realitatea, pentru ca tin cont de bolta cereasca a antichitatii si nu au luat in calcul precesia echinoctiilor. Desi azi, 29 Iulie, zodiacul spune ca ne aflam in Leu, in realitate soarele se afla in Rac. Iar eu nu m-am nasuct in Gemeni cum spune astrologia ci in Taur. Oricum mi se potrivesc toate …Gemeni sau Taur, tot acolo . Daca in loc de anul tropical, calendarul ar fi urmarit anul sideral lucrurile ar fi stat exact invers : constelatiile ar sta la locul lor si nu i-ar mai pune pe astrologi intr-o lumina proasta, dar anotipurile ar aluneca inapoi. Peste 6000-7000 de ani in luna decembrie ar incepe primavara.

10 comentarii:

  1. asta pentru ca nu-ti place astronomia :P

    RăspundețiȘtergere
  2. multumita acestui post si link-urilor pe care le-ai lasat pe scientia.ro catre universitatea lincoln inteleg ca anotimpurile sunt rezultatul unghiului de cadere al razelor soarelui pe suprafata planetei, si nu a orbitei eliptice in jurul soarelui, asa cum tin minte ca am invatat la scoala...

    deci daca orbita ar fi putin mai eccentrica intr-o emisfera iarna ar fi foarte rece iar vara foarte calduroasa, in timp ce in cealalata verile ar fi racoroase si iernile mai usoare.

    RăspundețiȘtergere
  3. pai exact asta se intampla : in emisfera nordica verile sunt mai racoroase si iernile sunt blande, iar in cea sudica verile sunt calduroase si iernile foarte reci. Si asta, asa cum ai spus, din cauza ca orbita pamantului e eliptica, astfel in Ianuarie soarele se afla la periheliu (cel mai aproape de soare) iar in iulie la afeliu (cel mai departe de soare).
    http://www.astronomic.ro/tags/periheliu/

    Si bineinteles, tot din cauza miscarii de precesie datele astea n-or sa ife mereu acelasi. Peste 13000 de ani o sa fie exact invers, la noi iernile or sa fie foarte reci si la sudci mai blande.

    RăspundețiȘtergere
  4. An Biblie ni se spune cind are loc sfirsitul Univrsului an profetia lui Daniel cand ni se face vorbire de cele 70 de saptamani de ani.Aceasta are legatura cu precesia echinoctiilor deoarece timpul astral se masoara dupa precesia echinoctiilor si anume apare un decalaj al astrelor vazute de pe pamant an marime de 1 grad geometric la aproximativ 70 de ani.Asadar punem saptamana de 70 de ani si avem 70ori 70 de ani pana la zilele vesniciei.Cu saptamana de 7 ani s-a adeverit.Se va adeveri si cu saptamana de 70 de ani dupa ce va trece Era Legamantului Sfint de peste 2000de ani ce urmeaza dupa Apocalipsa cand se va ara pamantul iarasi cu boul si cu asinul.Apocalipsa trebuie sa aiba loc an secolul 21 sau 22 caci scrie la versetul 21 sau 22 ca "N-au pace cei fara de lege ".

    RăspundețiȘtergere
  5. Era Legamantului Sfint este ceea ce astrologii numesc Era Varsatorului si are cam 2160 de ani.Asadar trebuie facuta o asociere de idei intre precesia echinoctiilor si profetia lui Daniel care ne vorbeste de a doua venire si ultima a Mantuitorului dupa ce Mangaetorul va conduce cu "toiag de fier" pe toti sfintii pamantului.

    RăspundețiȘtergere
  6. Precesia echinoctiilor este observabavila dea lungul ecuatorului si nu cred sa aiba vreo legatura cu inclinatia pamantului care s-ar modifica in zeci ,sute si mii de ani.Decalajul zodiilor in 2000 sau 4000 de ani este de 30 sau 60 de grade (adica una sau doua zodii) ori decalajul axei pamatului ese nesesizabil.Marinarii si astrologii(astronomii) de mii de ani au gasit steaua polara sau crucea sudului in acelasi loc.
    Explicatia precesiei echinoctiilor mi se pare eronata(daca modifici unghiul axai pamantului stelele se deplaseaza dea lungul meridianelor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Modificarea unghiului axei Pamantului nu are legatura cu precesia. Este un fel de vibratie a axei in jurul si in cautarea pozitiei de echilibru. Precesia complete a axei Pamantului se efectueaza intr-o perioada de aproximatin 26 000 de ani, iar modificarea unghiului de inclinare a Pamantului are o periodicitate de aproximativ 41 000 de ani, unghiul axei modificandu-se in limitele prezentate mai sus, dar revenint la aceleasi valori periodic.

      Ștergere
  7. Vrea cineva sa-mi spuna daca precesia(decalajul) este in crestere sau in descrestere pentru ca stiu siugur ca este calculata o rata de modificare a precesiei dar nu scrie nicaieri in ce sens.

    RăspundețiȘtergere