joi, 2 septembrie 2010

Fabrica de roboti



Stim ca majoritatea actiunilor noastre sunt produse ale subconstientului. Putinul care ne mai ramane obisnuim sa-l numim liber arbitru. Doar ca dupa anumite studii chiar si acesta nu este altceva decat o iluzie, un produs al mintii noastre. Anumite experimente arata ca pana si deciziile aleatorii sunt produsul subconstientului acestea fiind luate inainte de a fi constientizate, constientizarea lor nefiind altceva decat iluzia ca noi am luat acea decizie (Pentru cinefili, recomand filmul The Thirteenth Floor ).

Implicatiile morale sunt imense pentru ca intreg sistemul juridic sta pe ideea de liber-arbitru iar daca acesta din urma nu este decat o iluzie intreg sistemul se prabuseste. Cum ai putea sa judeci o fiinta care nu este altceva decat produsul genelor sub influenta circumstantelor ? Poate suna improbabil dar sa ne imaginam intreaga problema sub o forma numerica. Ne nastem ca o combinatie lunga de cifre, atat de lunga incat fiecare fiinta ce se naste este un unicat. Apoi, sub influenta haotica a circumstantelor numarul devine din ce in ce mai mare. Fiecare actiune noua rezulta din interactiunea numarului curent cu noile circumstante. Astfel nu scriu acuma pentru ca am ales sa scriu, ci pentru ca in numarul meu de la nastere erau incifrate, printre altele, predispozitia spre cunoastere, spre noastalgie, introveritre (cu tot ce tine de ea) etc. Sub actiunea circumstantelor numarul s-a modificat continuu pastrand proprietatile lui initiale. Astfel in fata circumstantelor de astazi era imperios ca eu sa scriu ce scriu acuma, asta imi "dicteaza" numarul meu. Mia interesant e ca circumstantele au mers intr-o directie oarecum diferita de numarul de nastere asa ca acum sunt un pendul intre idealism si materialism.

Intrebare: as putea alege acum sa incetez sa mai scriu ? Evident ca da, dar inseamna asta ca am liber-arbitru? Nu neaparat. Nu am ales eu sa pun intrebarea, ea a venit ca un efect la ceea ce am spus mai sus; astfel sub circumstantele scrierii acestor idei sunt pus in fata unei decizii. Ma opresc sau nu din scris? Alegerea o sa depinda direct de numarul meu curent. Nici macar nu-i vorba de probabilitate pentru ca sunt "predestinat" sa nu ma opresc...sau sa ma opresc. Oricare ar fi alegerea, ea face parte din "destinul" meu. La fel cum poti preciza actiunile unui robot in functie de anumite circumstante, la fel se paote face si cu omul. Singura diferenta este ca numarul robotului este mult mai mic, cel uman fiind mult prea mare pentru intelegerea noastra actuala.

Cum ramane cu sistemul juridic? Pai toti robotii converg spre un anumit tipar. Pentru anomalii exista inchisori sau ospicii.

P.S. Evident, pendulul se afla in dreptul materialismului.

29 de comentarii:

  1. lol.

    Influentarea comportamentului vine de peste tot, nimeni nu o neaga. Ce se neaga e determinismul care e ceva rigid.

    Depinde cum intelegi cauzalitatea. Dupa ce spui tu, mi se pare ca tu crezi in istoricism. Devii ceva din cauza la ceea ce te-a afectat in trecut.

    Dar poti privi cauzalitatea si din prezent. Ce faci acum determina trecutul, si nu invers.

    Idealismul nu poti scapa de el, fiindca nu poti sa te elimini din nici o schema conceptuala ca subiect.

    RăspundețiȘtergere
  2. s-o luam concret: intrebarea din articol, "as putea alege acum sa incetez sa mai scriu ?" de ce o luat forma unui gand ? n-o fost determinata de actiunea mea de desfasurare a unor idei ? Cum ar putea ea sa-mi determine aparitia dorintei de a scrie articolu ?

    Pai de ce n-as crede in istoricism? Fiecare eveniment din trecut contribuie mai mult sau mai putin la devenirea unei persoane. Daca ma nasc naiv si credul dar circumstantele imi ofera doar mincinosi in jurul meu, am toate sansele sa devin un scceptic (asta daca constientizez ca am fost mintit).

    "Idealismul nu poti scapa de el..." adica tu, ca si nihilist ai un ideal nihilist? de exemplu, neexistenta sau intoarcerea la primitivism ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Idealism filozofic ma, adica alternativa la materialism.. nu idealism adica naivitate.

    Istoricismul nu rezista la scepticism. Mai nimic nu rezista defapt la scepticism.

    Daca nu poti avea certitudini atunci cum poti sa fi prizonierul determinismului sau istoricismului? Esti oarecum liber.

    Problema e intelegerea cauzalitatii defapt. Asta tre s-o meditezi intai.

    RăspundețiȘtergere
  4. pai daca de ala filozofic zici, cum nu poti scapa de el? nu poti scapa in sensu ca si ca materialist te raportezi la el...asa da; dar ca nu poti sa nu fii idealist...

    pai nu trebuie sa fii prizonierul lor, ci ele sunt doar unelte de reprezentare ale realitatii; atat timp cat functioneaza, le folosesti; suntem obligati sa folosim astfel de unelte...

    RăspundețiȘtergere
  5. stii ca 'ceea ce crezi' influenteaza destul ceea ce percepi. multe teorii stiintifice sunt dependente de teorii.

    Acuma daca tu pleci la drum cu credinta in viziunea asta mecanista asupra lumii normal ca o sa te vezi prizonierul determinismului, si eu am facut asta destul de mult timp.

    Materialismul e o dogma invechita, la fel si Idealism. Nici realismul nu e bun. Mai toate au cadavre sub pat.

    RăspundețiȘtergere
  6. Legat de HP Lovecraft, daca esti familiar cu el:

    "The universe is merely a chance arrangement of elementary particles[2]. A transitory image in the midst of chaos. Which will end with the inevitable: The human race will disappear. Other races will appear, and disappear in turn. The heavens are cold and empty, traversed by the faint light of half-dead stars. Which, also, will disappear. Everything disappears. And human actions are just as random and senseless as the movements of elementary particles. Good, evil, morality, fine sentiments? Pure “victorian fictions”. There is only egotism. Cold, undiluted and dazzling.
    Lovecraft is well aware of the depressing nature of these conclusions. As he wrote in 1918, “all rationalism tends to minimize the value and importance of life, and to diminish the total quantity of human happiness. In some cases the truth could cause suicide, or at least precipitate a near-suicidal depression.”
    His atheistic and materialist convictions would not change at all. They were reprised in letter after letter, with an almost masochistic delectation."

    Mi se pare relevant.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai ceva link de unde ai luat citatu ?

    RăspundețiȘtergere
  8. Am gasit. Asta "H.P.Lovecraft – Against the world, against life.", nu?
    N-am auzit de el, dar o sa fie o lectura placuta in momentele ele de nihilism :) .

    RăspundețiȘtergere
  9. http://blog.urbanomic.com/dread/archives/houellebecq-lovecraft.pdf

    Am inceput sa citesc un roman al lui Houellebcq asta. Si am vazut ca tipu e fan Lovecraft asa ca am dat de eseul sau. Ti-am pus link mai sus, e vreo 40 pagini.

    RăspundețiȘtergere
  10. http://www.youtube.com/watch?v=G3UYZcwUEfw&feature=sub

    RăspundețiȘtergere
  11. Ba, Bete, ziceai ca pui la bataie axiomele pe care le-ai putea accepta ca fundament al discutiei!

    RăspundețiȘtergere
  12. m-am uitat la clip...apai mi se par niste argumente foarte slabe, tipice pentru o minte americana; oricum, articolu asta ii o intrebarea care o pornit de la nsite cercetari stiintifice... am pus si un link la inceput;

    RăspundețiȘtergere
  13. ce zici Adi? te referi la discutia aia de mai demult? nu mai stiu sa fi promsi asa ceva :P

    RăspundețiȘtergere
  14. Acu????
    Dar este profund ireligios sa pleci la ora asta de acasa:)... trebuia sa dormi!

    RăspundețiȘtergere
  15. profund ireligios este si sa stai toata ziua pe internet :P

    RăspundețiȘtergere
  16. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  17. mai taci in mortii matii ca ma plictisesti.

    RăspundețiȘtergere
  18. Lex, sa mi-o balanganesti... cu limba!

    RăspundețiȘtergere
  19. Amandoi o sa va reincarnati, Adi intr-un ateu si Lex intr-un optimist :))

    RăspundețiȘtergere
  20. Lex o sa se reincarneze in cerb!

    RăspundețiȘtergere
  21. poate ma reincarnez in tactu si purtand un prezervativ te fac sa dispari.

    RăspundețiȘtergere
  22. Sau poate te reincarnezi in lipitoare si mi te prinzi de pula... sau nu mai e nevoie sa te reincarnezi?:)

    RăspundețiȘtergere
  23. deci..nu mai intra pe blogul idiotului-adi..nu merita sa i scriu numele cu majuscula..de aia face viewuri pt ca intrati voi sa cititi numai tampenii..a incercat sa mi faca nervi, dar nu va ramane asa..sunt croita impotriva lui!

    RăspundețiȘtergere
  24. Danielle, sa iti dau pula sa mi-o croiesti cu buzisoarele?

    RăspundețiȘtergere
  25. Ba, Lex, m-ai pacalit complet cu experimentele tale de cacat, de pe situri de propaganda anarhista!
    Sunt 2 concluzii care nu au fost luate in calcul:
    1. FW sa actioneze, in ultima instanta, impotriava deciziei biologice (adica sa te razgandesti). Adica, tu inregistrezi activitate neuro ca indicatie ca te pregatesti sa faci un act, chit ca decat presupui ce anume act este vorba... dar, daca FW intervine pentru a anula decizia inconstienta, atunci nu o sa ai nicio dovada a acestei interventii!
    2. Defect de perceptie. Mai exact, urmatorul detaliu constructiv: luatul constient al deciziei dureaza 1 secunda - 1 secunda si jumatate, insa tu crezi ca ai luat decizia... imediat, fara sa dureze timp.

    RăspundețiȘtergere
  26. Caca-m-as pe fata lor de ateisti borati!
    N-au mentionat in articol ca concluzia autorului experimentului a fost: Libet finds that conscious volition is exercised in the form of 'the power of veto' (sometimes called free won't); the idea that conscious acquiescence is required to allow the unconscious buildup of the readiness potential to be actualised as a movement.

    Mai mult, asta este deosebit de relevant si avand in vedere ca experimentul presupune un act de conformare (sa apesi pe un buton, ca asa iti zice experimentatorul)... nicidecum un act original, izvorat cu adevarat din propria vointa!
    In cazul de fata, actul original ar fi tocmai decizia de a nu se conforma cu cerintele experimentului, i.e. sa te razgandesti in ultima clipa!
    Vezi, cu puterea mea creatoare, in 2 fraze am daramat toata stiinta!

    RăspundețiȘtergere
  27. Si mai concret, concluzia lui Penrose (ca citindu-i cartea Shadows of the mind, in care aminteste de experimentul ala) este ca e o chestiune legata de perceptia constienta a timpului! Si ca asta s-ar coresponda cumva cu procese cuantice ce au loc in creier... dar asta sunt abia pe cale sa inteleg:)
    In orice caz, Bete, iti recomand cu putere sa incetezi sa mai citesti orice articol ateist!

    RăspundețiȘtergere